BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură, bușitură. – Buși² + suf. -eală. Vezi definitia »

PESÁDĂ s. f. Mișcare a calului când se ridică pe picioarele dinapoi. – Din fr. pesade. Vezi definitia »

FAVÍSĂ s. f. (ant.) pivniță în apropierea templelor, în care se păstrau obiectele sacre. (< lat. favissae) Vezi definitia »

plin de viață expr. vioi, ager. Vezi definitia »

MAXÍLĂ, maxile, s. f. Fiecare din cele două plăci chitinoase de la gura insectelor, a unor viermi și a unor moluște, așezate deasupra buzei inferioare. – Din lat. maxilla. Vezi definitia »