încét (-eátă), adj. – 1. Lent, lin. – 2. (Adv.) Fără grabă, domol, binișor. – 3. (Adv.) Cu glas coborît, molcom. – Var. cet. Mr. înțet. Lat. quetus, în loc de quietus (Pușcariu 813; Densusianu, Hlr., 89; Candrea-Dens., 844; REW 6958; DAR; pentru fonetism, cf. Meyer-Lübke, Ital., 16), cf. alb. kjet, it. chetto (v. it. cetto), prov. quet, fr. coi, sp., port. quedo; pentru comp. cu în-, cf. împrejur, înainte, etc. – Der. înceta, vb. (a se opri, a face o pauză, a domoli; a fi eliberat din funcție; a termina; a dispărea; a scădea, a se micșora), der. intern, sau din lat. quetãre (Pușcariu 814; Candrea-Dens., 845; DAR); neîncetat, adv. (fără întrerupere, în mod continuu); încetini, vb. (a slăbi, a opri, a face mai lent); încetineală, s.f. (lipsă de iuțeală); încetinitor, s.n. (care micșorează viteza); încetinel (var. încetișor), adv. (agale; ușurel). Vezi definitia »

SATINÉT s. n. Satin subțire. – Din fr. satinette. Vezi definitia »

BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ține vesela. ♦ Bufet de orgă = mobilă de lemn sau de metal în care sunt montate tuburile unei orgi. 2. Local în care se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. ♦ Cameră sau masă unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncăruri care se servesc la bufet (2). – Fr. buffet. Vezi definitia »

CAVALÉT s.m. 1. Postament special pe care se așază ambarcațiile sau diferitele obiecte și instalații la bordul unei nave sau pe uscat. 2. Șipcă de lemn care se fixează provizoriu pe cofrajul plăcii unui planșeu de beton. [< it. cavalletto]. Vezi definitia »

TRÓSNET, trosnete, s. n. Trosnitură; pocnet. – Trosni + suf. -et. Vezi definitia »