Definita cuvantului complet
COMPLÉT, -Ă I. adj. Întreg, desăvârșit, deplin. ◊ Opere complete = ediție care cuprinde toate operele unui scriitor. ♦ (Despre un vehicul) Care are toate locurile ocupate; plin. II. s.n. 1. Complet de judecată = colectiv format din judecători și asesori care pot judeca și pronunța legal o sentință. 2. Costum de haine; obiect de îmbrăcăminte compus din două (sau mai multe) piese care se îmbracă și se poartă împreună. III. adv. În întregime, cu desăvârșire. [(I) var. complect, -ă adj., (II) pl. -turi. / < fr. complet, cf. lat. completus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu complet
CAMUFLÉT s. n. explozie subterană a unui proiectil, a unei încărcături de explozive. (< fr. camouflet) Vezi definitia »
ALFABÉT s.n. Totalitatea literelor care redau sunetele de bază ale unei limbi. ◊ Alfabetul Morse v. morse (1). [Pl. -te, (rar) -turi. / cf. fr. alphabet, it. alfabeto < lat. alphabetum, gr. alpha, beta – a, b]. Vezi definitia »
VOLÉT/VOLÉU s. n. 1. panou rabatabil susținut de o piesă oarecare; oblon; voleu (2). 2. dispozitiv de hipersustentație dintr-o aripioară mobilă pe intradosul aripii unui avion. 3. element mecanic al radiatorului unui motor de avion, care reglează circuitul aerodinamic de răcire al acestuia. 4. porțiune mobilă din peretele cutiei toracice, din fractura a două sau mai multe coaste. (< fr. volet) Vezi definitia »
BRUNÉT, -Ă adj., s. m. f. brun (II). (< fr. brunet) Vezi definitia »
VENÉT, veneți, s. m. (La pl.) Populație indo-europeană așezată în antichitate în nord-estul Peninsulei Italice și supusă de romani; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. – Din fr. Vénètes. Vezi definitia »