Definita cuvantului completitudine
COMPLETITÚDINE s.f. (Log.) Proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziție supusă regulilor de deducție poate să fie demonstrată. [< complet + -itudine, după fr. complétude].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu completitudine
COMORAȚIÚNE s.f. v. comorație. Vezi definitia »
INSTIGAȚIÚNE s. f. v. instigație. Vezi definitia »
CONVULSIÚNE s. f. v. convulsie. Vezi definitia »
DISCREȚIÚNE s. f. v. discreție. Vezi definitia »
ADOPȚIÚNE s.f. v. adopție. Vezi definitia »