ZIMÁZĂ s.f. Enzimă care se găsește în drojdia de bere și care transformă zahărul în alcool și în bioxid de carbon. [< fr. zymase]. Vezi definitia »

godínă (godíne), s. f. – 1. (Munt.) Dovleac. – 2. (Trans.) Ciumăfaie, Datura stramonium. Origine incertă. După Cihac, II, 501, din mag. görög dinnye „pepene turcesc”, a cărui der. pare dificilă. Vezi definitia »

FÓCĂ s. f. mamifer amfibiu din ordinul pinipedelor, cu corpul alungit și cu picioarele înotătoare. (< fr. phoque, lat. phoca, gr. phoke) Vezi definitia »

CIANÓZĂ¹ s. f. colorare în albastru a pielii sau a mucoaselor. (< fr. cyanose) Vezi definitia »

ALGÉBRĂ s. f. 1. Teorie a operațiilor privind numerele reale (pozitive ori negative) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular. ♦ Manual școlar care se ocupă cu studierea acestor operații. 2. (În sintagma) Algebra logicii = parte a logicii matematice care cuprinde calculul propozițiilor, claselor și relațiilor. – Din fr. algèbre, lat. algebra. Vezi definitia »