AUTOȘENILÉTĂ s.f. Autovehicul de transport cu două roți directoare în față și două șenile propulsoare în spate. [< autoșenilă]. Vezi definitia »

CLORAMÍNĂ s.f. Substanță netoxică, care se prezintă sub formă de pudră albă cristalină, solubilă în apă, folosită ca bactericid, oxidant și dezodorizant. [< fr. chloramine]. Vezi definitia »

SINDERÉZĂ s.f. 1. (În filozofia medievală) Facultate care face posibilă distingerea binelui de rău. 2. (Liv.) Conștiința de sine; capacitatea de a distinge, de a face conexiuni. [Cf. it. sinderesi < gr. synteresis < synterein – a veghea]. Vezi definitia »

PARACLISERÍȚĂ, paracliserițe, s. f. Femeie care îngrijește și păzește o biserică, participând și la oficierea cultului. – Paracliser + suf. -iță. Vezi definitia »

PERVÁNȘĂ s. f. plantă erbacee dicotiledonată, în locuri umbroase, cu flori bleu-mov; saschim, brebenoc. (< fr. pervenche) Vezi definitia »