CULEGÁR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar. Vezi definitia »

INTRACELULÁR, -Ă, intracelulari, -e, adj. Care se află, care se petrece în interiorul celulei. – Din fr. intracellulaire. Vezi definitia »

VOCABULÁR, vocabulare, s. n. 1. Totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. ◊ Vocabular activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod efectiv de cineva în exprimare și care variază de la o categorie de vorbitori la alta. Vocabular pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii le înțeleg, dar nu le utilizează (decât accidental). Vocabular de bază (sau fundamental) = fondul principal de cuvinte. Vocabular secundar = masa vocabularului (1). ♦ Totalitatea cuvintelor specifice unei anumite categorii sociale, unui anumit domeniu de activitate, unui anumit stil al limbii, unui scriitor sau vorbitor etc. 2. (Înv.) Dicționar, de obicei de proporții mici; lexic, glosar. [Var.: (înv.) vocabuláriu s. n.] – Din fr. vocabulaire, lat. vocabularium. Vezi definitia »

sondár, sondári, s.m. (reg.) sondor. Vezi definitia »

păscălár, păscălári, s.m. (reg.) 1. pescar. 2. pescăruș. 3. specie de pasăre de prund (prumdăraș). Vezi definitia »