INVOLUNTÁR, -Ă adj. Fără voință, fără voie, neintenționat. [Cf. fr. involontaire]. Vezi definitia »

PĂLIMÁR² s. n. v. pălămar¹. Vezi definitia »

SUPERFICÍAR s. m. f. (jur.) persoană care are drept de superficie. (< superficie + -ar) Vezi definitia »

DOCTRINÁR, -Ă I. adj. referitor la o doctrină, care generează o doctrină. II. s. m. f. 1. cel care întemeiază sau susține o doctrină. 2. adept al unor păreri preconcepute, al unor sisteme dogmatice. 3. adept al doctrinarismului. (< fr. doctrinaire) Vezi definitia »

BUTÁR, butari, s. m. (Înv. și reg.) Dogar de buți; persoană care are în seama ei buțile cu vin dintr-o pivniță. – Bute + suf. -ar. Vezi definitia »