MINISTÉR s.n. Organ central al administrației de stat care conduce o ramură de activitate; instituția respectivă; (p. ext.) clădire unde este instalată o asemenea instituție. [< fr. ministère, cf. lat. ministerium – slujbă, serviciu]. Vezi definitia »

TROCHITÉR s.n. v. trohiter. Vezi definitia »

SCOOTER s.n. v. scuter. Vezi definitia »

statér (-ri), s. m. – Monedă la vechii greci și macedoneni. – Var. înv. statir. Fr. statère, și mai înainte (sec. XVII) din gr. στατήρ. Vezi definitia »

CARABINIÉR s.m. Soldat înarmat cu carabină. ♦ Soldat care face serviciu de poliție în Italia. [Pron. -ni-er. / < fr. carabinier, it. carabiniere]. Vezi definitia »