BATÁV, -Ă, batavi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație germanică ce locuia, în antichitate, pe teritoriul Olandei de azi; (și la sg.) persoană care a aparținut acestei populații. 2. Adj. Care aparține batavilor (1), referitor la batavi. – Din fr. Bataves. Vezi definitia »

morângláv, -ă, adj. (reg., despre porumb) cu drugi mari și cu 8-10 rânduri de boabe. Vezi definitia »

BURGRÁV, burgravi, s. m. (În Germania, în evul mediu) Titlu dat conducătorului unui burg; persoană care purta acest titlu. – Din fr. burgrave. Vezi definitia »

JIRNÁV, -Ă adj. v. jirav. Vezi definitia »

jiláv (jilávă), adj. – 1. Umed, reavăn. – 2. (Banat) Puternic, zdravăn. Bg. žilav „elastic, lipicios”, cel de al doilea sens din sb. žilav „gros” și ambele din sl. žila „venă” (Miklosich, Lexicon, 198; Cihac, II, 158). Indicația din DAR, conform căreia cuvîntul este puțin folosit în Munt., nu este exactă. Pe de altă parte, jilav nu-l substituie pe umed, întrucît primul cuvînt conține ideea de „îmbibat, pătruns de umezeală pe toate părțile”. Der. din bg. vlažen „umed” (Conev 37) este greșită. Der. jilavă, s. f. (loc umed); jilăvie, s. f. (umezeală); jilavi, vb. (a îmbiba, a umezi); jilăveală, s. f. (umezeală); jilăvete (var. jiloveață), s. f. (bîtă, par), în Banat, din al doilea sens al lui jilav. Vezi definitia »