uimí (uimésc, uimít), – vb. – A surprinde, a admira, a ului. Sl. ujeti, ujmą „a fura”, ujmati „a sustrage” (Miklosich, Slaw. Elem., 51; Cihac, II, 431; Conev 101; Tiktin), cf. fr. ravir, sp. arrebatar. – Der. uimăci, vb. (a ameți, a năuci), prin contaminare cu buimăci; uimeală (var. uimăceală), s. f. (mirare, surprindere); uimitor, adj. (care uimește, care surprinde). Vezi definitia »

BATUMI, oraș în Gruzia, cap. Rep. Autonome Adjaria, port la Marea Neagră; 136 mii loc. (1989). Ind. de utilaj petrolier, constr. navale, prelucr. petrolului; citrice, ceai. Export de produse petroliere. Stațiune balneară. Grădină botanică (1912). Cunoscut ca cetate (sec. 11). Vezi definitia »

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmí vb. IV] – Lat. dormire. Vezi definitia »

DORMÍ, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se găsi în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) fig. a fi încet la treabă, a se mișca leneș; p. ext. a fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. ◊ Expr. (Tranz.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a fi mort; (în imprecații) a muri. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. (În construcții negative) A veghea; a fi vigilent. 4. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. Acea tainică simțire care doarme-n a ta harfă (EMINESCU). [Var.: (reg.) durmí vb. IV] – Lat. dormire. Vezi definitia »

fărâmí vb. IV (reg.) a fărâma. Vezi definitia »