RIZÓBIU s. m. bacterie care trăiește în simbioză pe rădăcinile leguminoaselor, formând nodozități. (< fr. rhizobium) Vezi definitia »

VANÁDIU, s. n. Element chimic, metal dur, casant, de culoare albă-cenușie, care se găsește în natură sub formă de compuși și care este folosit în fabricarea oțelurilor speciale. – Din fr. vanadium. Vezi definitia »

OGURLÍU, -ÍE, ogurlii, adj. (Înv.; în superstiții) Care aduce noroc, de bun augur. – Din tc. oğurlu. Vezi definitia »

PĂMÂNTÍU, -ÍE, pământii, adj. (Despre fața omului) De culoarea pământului; cadaveric, palid, livid. – Pământ + suf. -iu. Vezi definitia »

sbanghíu (zbanghíe), adj. – (Arg.) Sașiu. – Var. zbanghiu, spanchiu. Țig. bango „sucit” (Graur 195; Juilland 179), bangi, cf. bunghi. Der. de la sbeg (Loewe 71) este improbabilă, ca și legătura directă cu lituan. spangius „sașiu” (Cihac, II, 355). – Der. spanchie, s. f. (sperietoare). Vezi definitia »