SEFTEREÁ s. f. v. safterea. Vezi definitia »

VÂLCEÁ, vâlcele, s. f. 1. Vale îngustă și puțin adâncă, cu fundul aproape plat și cu versantele în pantă ușoară; vâlcică. 2. Pârâu mic de-a lungul unei vâlcele (1). – Lat. vallicella (= vallicula). Vezi definitia »

zăbreá (-éle), s. f. – 1. Gratie, bară de fier. – 2. Grilă, grilaj. – Var. zăbreală, zebrea(lă), zăbleală, jebruică. Sl. zabralo (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Conev 80; Drăganu, Dacor., IX, 209 și Byck-Graur 30). – Der. zăbreli, vb. (a pune zăbrele); zăbroană, s. f. (Banat, împletitură de zăbrele). Vezi definitia »

schimbeá (-éle), s. f. – 1. Stomac al rumegătoarelor. – 2. Ciorbă de burtă, fel de mîncare oriental din burtă sau măruntaie de miel. – Var. Mold. șchiombea. – Mr. schimbeu „stomac”. Tc. ișkembe (Șeineanu, II, 137), cf. bg. skembe. Vezi definitia »

tréișpelea (= treisprezecelea) num. ord. (f. treișpea) Vezi definitia »