Definita cuvantului afuma
afumá (afúm, afumát), vb. – 1. A expune la fum. – 2. A fumega, a scoate fum. – 3. A se ameți, a se chercheli. Mr. afum. Lat. affumāre (Pușcariu 35; Candrea-Dens., 679; REW 208; DAR); cf. it. affumare, prov., cat., port. afumar, sp. ahumar. Cf. fum. Der. afumat, adj. (amețit, cherchelit), cf. Iordan, BF, VI, 160, și can. ajumado; afumată, s. f. (varietate de struguri); afumător, s. n. (utilaj pentru producerea fumului în vederea liniștirii familiei de albine); afumătoare, s. f.; afumătură, s. f. (carne afumată).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu afuma
forma de relief formata in loess prin tasare
Vezi definitia »
BĂSMÁ s. f. v. basma. Vezi definitia »
PARFUMÁ vb. I. tr., refl. a (se) stropi cu parfum. II. tr. a înmiresma. (< fr. parfumer) Vezi definitia »
a-i face cuiva seama expr. a ucide. Vezi definitia »
REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. – Re1- + întrema. Vezi definitia »