Definita cuvantului conlocuitor
CONLOCUITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care locuiește împreună cu altul, considerat în raport cu acesta. [Pron. -cu-i-. / < con- + locuitor].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conlocuitor
AMBASADÓR, ambasadori, s. m. Reprezentant diplomatic plenipotențiar de rang superior. ♦ Persoană trimisă cu o misiune specială pe lângă un stat sau un for internațional. – După fr. ambassadeur. Vezi definitia »
pricinitór, pricinitoáre, adj. (înv.) 1. pricinuitor, cel care cauzează. 2. (în forma: pricinător) care poate aduce neplăceri; compromițător. Vezi definitia »
CAUZATÓR, -OÁRE adj. Care cauzează ceva. [Cf. fr. causateur]. Vezi definitia »
poghircitór, poghircitoáre, s.m. și f. (înv.) persoană care strânge spicele rămase pe câmp după secerat sau fructele după cules; pobârci, poghircă. Vezi definitia »
OVIPOZITÓR, ovipozitoare, s. n. Organ al insectelor cu ajutorul căruia ouăle sunt depuse în mediul în care se vor dezvolta; oviscapt. – Din fr. ovipositeur. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z