Definita cuvantului cioacă
cioácă, cioáce, s.f. (pop.) 1. deal, înălțime, vârf de deal. 2. cârlig care ține un obiect de altul; scoabă, clobanț, cârlionț. 3. capătul lemnului vertical al ferăstrăului. 4. (reg.) târnăcop, cazma, crampăn, gheunoaie, chirlopan, țarsiță. 5. unealtă de tăiat și de scobit; ciuc, ticlu, pupăză, dihoroi, scobitor, sâlmoc. 6. lingură de lemn de băut apă; polonic, căuș, cauc, cupă, hârgaie, cofă. 7. trunchiul unui arbore scos cu rădăcinile din pământ. 8. cioară neagră de clopotniță. 9. unealtă de dogărie cu care se împing cercurile la locul lor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cioacă
PERIMETROANEXÍTĂ s. f. perisalpingovarită. (< fr. périmétroanexite) Vezi definitia »
CISTICERCÓZĂ s.f. (Med.) Boală parazitară la animale și la om, cauzată de localizarea cisticercilor în organism. [< fr. cysticercose]. Vezi definitia »
ALCÓVĂ s. f. v. alcov. Vezi definitia »
ANTISTRÓFĂ, antistrofe, s. f. A două stanță a unei poezii lirice, cântată de cor în teatrul antic grec. – Fr. antistrophe. Vezi definitia »
SORBÓZĂ s. f. Substanță chimică asemănătoare cu fructoza, folosită la sinteza vitaminei C. – Din fr. sorbose. Vezi definitia »