ABSÉNȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ (Concr.) Semn cu care se notează această lipsă. 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței; leșin. 3. Lipsă de atenție, distracție, indiferență a cuiva. – Din fr. absence, lat. absentia. Vezi definitia »

copcică s. f. sg. joc de cărți asemănător cu bacaraua. Vezi definitia »

NICIODÁTĂ adv. În nici un moment, în nici o împrejurare, cu nici un (alt) prilej; nicicând, niciodinioară. ◊ Ca niciodată = așa cum nu s-a mai întâmplat vreodată. [Pr.: nici-o-] – Nici + odată. Vezi definitia »

CALAMÍNĂ s. f. Reziduu de cărbune depus în motoarele cu ardere internă. – Fr. calamine. Vezi definitia »

RIGÓLĂ s. f. 1. adâncitură de-a lungul marginilor unei străzi pentru scurgerea apelor până la gurile de canal. 2. șanț mic destinat scurgerii sau drenării apei. ◊ formă de eroziune în adâncime a solului, datorită acțiunii șuvoaielor de apă. (< fr. rigole, după germ. Rigole) Vezi definitia »