ÎMPĂCĂCIÚNE, împăcăciuni, s. f. (Înv.) Împăcare. – Împăca + suf. -ăciune. Vezi definitia »

PUNIȚIÚNE s.f. (Rar) Pedeapsă. [< fr. punition, lat. punitio]. Vezi definitia »

EXPULSIÚNE s.f. v. expulsie. Vezi definitia »

FIGURAȚIÚNE s.f. v. figurație. Vezi definitia »

COLIZIÚNE s. f. 1. lovire, ciocnire de tendințe, forțe, de interese contrare; conflict. 2. izbire puternică între două corpuri care se mișcă în sensuri opuse. ◊ (fig.) încăierare, confruntare. ◊ abordaj. 3. ~ omonimică = întâlnire a două sau mai multe cuvinte omonime. (<fr. collision, lat. collisio) Vezi definitia »