ARCÚȘ, arcușuri, s. n. Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal și cu care se cântă la instrumente cu coarde. – Din arc + suf. -uș. Vezi definitia »

sălcăríș, sălcăríșuri, s.n. (reg.) loc plantat cu sălcii; sălciș. Vezi definitia »

ADĂMUȘ, com. în jud. Mureș, pe Tîrnava Mică; 5.963 loc. (1991). Vezi definitia »

PĂÍȘ, păișuri, s. n. 1. Cantitate mare de paie. 2. (Pop.) Nume generic dat mai multor specii de păioase care se găsesc în vegetația pajiștilor naturale. – Pai + suf. -iș. Vezi definitia »

ASCUNZÍȘ, ascunzișuri, s. n. 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taină, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzișuri = fără sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -iș. Vezi definitia »