îmbunătúră s.f. (înv.) 1. îndemnare. 2. făgăduială. 3. lingușire. Vezi definitia »

MORTÉZĂ s. f. 1. mașină pentru prelucrarea prin așchiere a metalelor, la care cuțitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. 2. unealtă pentru mortezare. (< fr. mortaise) Vezi definitia »

fâță, fâțe s. f. femeie care își afișează nurii ostentativ. Vezi definitia »

bárbă (-ắrbi), s. f. – Păr crescut pe bărbie și pe obraji. – Mr., megl. barbă, istr. borbę. Lat. barba (Pușcariu 182; REW 994; Candrea-Dens., 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. – Der. bărbărie, s. f. (bătrîn ramolit, boșorog); bărbos, adj. (cu barbă); bărbușoară, s. f. (caracudă, plevușcă). Din rom. provine săs. bärbos. – Cf. și bărbat. Vezi definitia »

năgărúță, năgărúțe, s.f. (reg.) specie de năgară; năgară mică. Vezi definitia »