DESPERÁT, -Ă adj. 1. Ajuns la desperare; deznădăjduit. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care denotă desperare. 2. Care provoacă desperare; periculos, grav. [Var. disperat, -ă adj. / cf. lat. desperatus, it. disperato, fr. désespéré]. Vezi definitia »

colorat, -ă, colorați, -te s. m., s. f., adj. (eufem.) 1. țigan. 2. negru. Vezi definitia »

GLUCONÁT s.m. (Chim.) Sare a acidului gluconic. [< fr. gluconate]. Vezi definitia »

NUMĂRÁT¹ s. n. Numărare. – V. număra. Vezi definitia »

bogát (-tă), adj. – 1. Avut, înstărit, cu dare de mînă. – 2. (Urmat de în sau de) Care are din belșug, plin. – 3. Luxos, foarte valoros. – 4. (Înv.) Numeros, în cantitate mare. – Var. (Mold., Trans.) bugăt, adv. (destul, suficient). Mr. îmbugat, megl. bogat. Sl. bogatŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac); cf. bg. bogat, alb. bugat. De remarcat că în nici o limbă romanică nu s-a păstrat cuvîntul lat. care exprimă eceastă noțiune. Der. bogătan sau (Trans.) bocotan, s.m. (bogătaș); bogătaș, s.m. (persoană cu multă avere); bogătate, s.f. (Trans., bogăție); bogăție, s.f. (cantitate abundentă de bunuri materiale); îmbogăți, vb. (a deveni bogat); îmbogățitor, adj. (care îmbogățește, folositor). Vezi definitia »