GÂRNIȚĂ, gârnițe, s. f. Arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol (Quercus frainetto). [Var.: gârneáță s. f.] – Din bg., scr. granica. Vezi definitia »

STRĂMURÁRIȚĂ, strămurarițe, s. f. (Pop.) Strămurare. – Strămurare + suf. -iță. Vezi definitia »

ȚĂPOȘÍCĂ s. f. 1. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară și cu spice lungi (Nardus stricta). 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor, cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri (Tordylium maximum). – Din țeapă + suf. -oș-ică. Vezi definitia »

vélă (-le), s. f. – Pînză de corabie. It. vela. Cf. văl. Vezi definitia »

AVANSCÉNĂ s.f. 1. Parte a scenei cuprinsă între cortină și rampă. 2. Fiecare dintre cele două loji așezate în imediata apropiere a scenei. [< fr. avant-scène]. Vezi definitia »