EXTERNÍST s.m. 1. (Rar) Medic specialist în boli externe. 2. Bolnav aflat în tratament ambulatoriu. [< germ. Externist]. Vezi definitia »

ELENÍST, -Ă, eleniști, -ste, s. m. și f. Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice; p. gener. specialist în studiul limbii și culturii grecești. – Din fr. helléniste, germ. Hellenist. Vezi definitia »

SĂMĂNĂTORÍST, -Ă, sămănătoriști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al sămănătorismului. 2. Adj. Care aparține sămănătorismului sau sămănătoriștilor (1), privitor la sămănătorism sau la sămănătoriști. [Var.: semănătoríst, -ă s. m. și f., adj.] – Sămănator[ism] + suf. -ist. Vezi definitia »

INCÉST s.n. (Jur.) Legătură sexuală, oprită de lege, între părinți și copii sau între frați. [Pl. -turi, -te. / cf. fr. inceste, lat. incestus – impur]. Vezi definitia »

SPOROBLÁST s. m. celulă care dă naștere celulei-mame sporifere din capsula mușchilor sau din sporangele ferigilor. (< lat. sporoblastum) Vezi definitia »