CENTRALIZÁRE s.f. Acțiunea de a centraliza. ♦ Formă de organizare a statului în care există o singură suveranitate, un singur parlament și guvern și un singur sistem de instanțe judecătorești; concentrare. ◊ Centralizarea capitalului = proces de creștere a capitalului prin înghițirea micilor capitaluri de către marii capitaliști și a întreprinderilor mici de către marile întreprinderi. [< centraliza]. Vezi definitia »

CHIURETÁRE s.f. Acțiunea de a chiureta; chiuretaj. [< chiureta]. Vezi definitia »

răcoáre (răcóri), s. f. – 1. Temperatură ușor scăzută. – 2. Închisoare. – 3. Frison. – Mr. arcoare. De la rece cu suf. -oare, ca dulcoare de la dulce, cf. unsoare, putoare etc. (Pușcariu 1454; REW 7109). Der. din lat. rĕcens, direct (Cipariu, Gram., 30), sau prin intermediul unui *rĕcor (Pascu, I, 37; Pascu, Beiträge, 12), este improbabilă, ca și cea din lat. rĭgōrem, cf. sard. arragore „îngheț” (Schuchardt, RF, I, 20; Wagner 88). Der. răcori, vb. (a fi mai rece; a se calma); răcorea, s. f. (volbură, Convolvulus tricolor); răcoreală, s. f. (temperatură mai rece, boare); răcoritor, adj. (care răcorește); răcoros, adj. (răcoritor, înviorător). Vezi definitia »

ÎNFRĂȚÍRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) înfrăți și rezultatul ei; prietenie frățească; fraternizare. 2. Formare a lăstarilor laterali la baza tulpinii principale a cerealelor păioase sau a gramineelor perene din pajiști; lăstărire. – V. înfrăți. Vezi definitia »

AUTOAPRÍNDERE s.f. Aprindere produsă fără intervenția unei surse exterioare de căldură. [< auto¹- + aprindere]. Vezi definitia »