FAȚÉTĂ s. f. 1. fiecare dintre fețele mici ale unui poliedru; fiecare dintre fețele unei pietre prețioase. 2. ~ de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere. 3. ochi de ĕ = ochi compus al insectelor. 4. (poligr.) placă de fontă pentru fixarea plăcilor de stereotipie. (< fr. facette) Vezi definitia »

PĂTÁȘCĂ s. f. v. patașcă. Vezi definitia »

BANDÚRĂ¹, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră. Vezi definitia »

TERMOCINÉTICĂ s. f. Ramură a fizicii moleculare care studiază transferul de căldură. – Termo- + cinetică. Vezi definitia »

ZGÁNCĂ, zgănci, s. f. (Mold.) ~; abces. (din magh. gáncs; cf. ucr. ganč + s- expresiv și sg. reconstituit din pl.) Vezi definitia »