Definita cuvantului conurbație
CONURBÁȚIE s.f. (Liv.) Aglomerație urbană constituită dintr-un oraș cu rol de centru spre care gravitează mai multe orașe vecine. [Gen. -iei. / < fr., engl. conurbation, it. conurbazione, cf. lat. cum – cu, urbs – oraș].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conurbație
DÁLIE s.f. Plantă ornamentală din familia compozeelor, cu flori colorate, foarte frumoase, dar fără miros, transplantată din America; (pop.) gherghină. [Pron. -li-e, gen. -iei, pl. dalii, dălii. / < fr. dahlia, cf. Dahl – botanist suedez]. Vezi definitia »
INFIRMERÍE s. f. local (încăpere) într-o cazarmă, într-un internat etc. unde se îngrijesc sau se examinează bolnavii. (< fr. infirmerie) Vezi definitia »
HILOGNOZÍE s. f. capacitatea de a recunoaște tactil materia care constituie diferite obiecte. (< fr. hylognosie) Vezi definitia »
DELEGÁȚIE s. f. 1. împuternicire de a acționa într-un anumit fel în numele cuiva. 2. act prin care cineva este desemnat ca delegat. 3. grup de persoane împuternicit cu o misiune specială. (< fr. délégation, lat. delegatio) Vezi definitia »
coopereazaçontribuie. Vezi definitia »