-LÍT¹ elem. „care se află în soluție, solubil”. (< fr. -lyte, -lytique, cf. gr. lytos) Vezi definitia »

PORTVIZÍT s.n. Obiect, de obicei din piele, în care se țin banii de hârtie, cărțile de vizită etc. [< fr. portevisite]. Vezi definitia »

ȚINTUÍT, -Ă, țintuiți, -te, adj. 1. Bătut, prins în cuie sau în ținte; (despre încălțăminte) cu ținte pe talpă. ♦ Fig. Nemișcat, înțepenit, pironit (din cauza unei stări sufletești sau a unei emoții puternice). 2. Împodobit cu ținte, țintat; p. ext. împodobit cu pietre scumpe. – V. țintui. Vezi definitia »

OLĂRÍT, -Ă, olăriți, -te, adj. v. OLĂRI. – [Sinonime] Vezi definitia »

ÎNCINCÍT, -Ă, încinciți, -te, adj. Înmulțit de cinci ori, devenit de cinci ori mai mare; cvintuplu. – V. încinci. Vezi definitia »