Definita cuvantului convocare
CONVOCÁRE s.f. Acțiunea de a convoca și rezultatul ei; convocațiune; (spec.) anunț prin care este convocată o persoană, o adunare etc. [Pl. -cări. / < convoca].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu convocare
juguluíre s.f. (reg., înv.) robire, subjugare. Vezi definitia »
ÎNLESNÍRE, înlesniri, s. f. Acțiunea de a înlesni și rezultatul ei; facilitare, ușurare. ◊ Loc. adv. Cu înlesnire = lesne, ușor. ♦ Ajutorare, ajutor. – V. înlesni. Vezi definitia »
SUPRAAGLOMERÁRE, supraaglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) supraaglomera și rezultatul ei; aglomerare (prea) mare, supraaglomerație. [Pr.: -pra-a-] – V. supraaglomera. Vezi definitia »
RĂBUFNÍRE, răbufniri, s. f. Faptul de a răbufni; (concr.) zgomot surd și puternic, răbufnitură. – V. răbufni. Vezi definitia »
RĂZGÂNDÍRE, răzgândiri, s. f. Faptul de a se răzgândi. – V. răzgândi. Vezi definitia »