Definita cuvantului convorbire
CONVORBÍRE s.f. Acțiunea de a convorbi; discuție, conversație. ◊ Convorbire telefonică = discuție realizată prin intermediul telefonului. [< convorbi].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu convorbire
CUTÁRE1 pron. nehot. (Înlocuiește numele unei persoane sau al unui lucru atunci când nu vrem, nu putem sau nu e necesar să le numim) Sunt cutare, îi răspund eu. ♦ (Adjectival) Cutare persoană. ♦ (Repetat) Unul... altul, acesta... acela. – Lat. eccu-talis. Vezi definitia »
PROHODÍRE, prohodiri, s. f. Acțiunea de a prohodi și rezultatul ei; prohod. – V. prohodi. Vezi definitia »
víntre s. f. – 1. Burtă, stomac. – 2. Diaree. Lat. ventrem (Pușcariu 1899; REW 9205), cf. vegl. viantro, it., prov., fr., cat., port. ventre, sp. vientre. Puțin folosit în literatură, deși are circulație aproape generală în limba populară (ALR, I, 43). – Der. vintriș, adj. (oblic); suvintri, vb. (a tunde lîna oilor de pe burtă); ventrilică, s. f. (ventricea, Veronica officinalis, V. Tournefortii), cf. vrătilică. Vezi definitia »
REPOPULÁRE, repopulări, s. f. Acțiunea de a repopula și rezultatul ei. – V. repopula. Vezi definitia »
restatornicíre (res-ta- / re-sta-) s. f., g.-d. art. restatornicírii; pl. restatornicíri Vezi definitia »