ȘVĂBOÁICĂ, șvăboaice, s. f. Femeie care face parte din populația compusă mai ales din germani, colonizați în mod succesiv în Banat și în Transilvania prin sec. XVIII. – Șvab² + suf. -oaică. Vezi definitia »

STRICNÍNĂ s. f. Substanță toxică care se extrage din semințele unei plante tropicale (Strychnos nux vomica), întrebuințată în medicină ca tonic cardiac și respirator, în agricultură pentru stârpirea animalelor mici. – Din fr. strychnine. Vezi definitia »

PERCAÍNĂ s.f. Pulbere albă cristalină, inodoră, solubilă în apă și cu o puternică acțiune anestezică locală. [Pron. -ca-i-. / < fr. percaïne]. Vezi definitia »

DRICÁLĂ, dricale, s. f. (Reg.) Saltea; pilotă. – Magh. derékaly. Vezi definitia »

igurțeálă s.f. (reg., înv.) lapte închegat din care se face urda. Vezi definitia »