DEFERÍ vb. IV. tr. 1. A acorda, a da, a conferi (un titlu, onoruri etc.). 2. A trimite în judecată, a supune spre judecare în fața justiției. ◊ A deferi jurământ = a cere cuiva, în lipsă de alte probe, să jure în fața justiției. [P.i. defér. / < fr. déférer, lat. deferre]. Vezi definitia »

CEAURU-ROVINARI, lac antropic creat pe cursul superior al Jiului, în aval de Tîrgu Jiu, cu scopul de a feri de inundații exploatările de cărbune de la Rovinari. Barajul construit (15 m înălțime) în amonte de aceste expl. asigura retenția temporară a apelor, în timpul viiturilor periculoase. Vol.: 10o mil. m³. Vezi definitia »

CHIABURÍ, chiaburesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni chiabur; p. gener. a se îmbogăți. – Din chiabur. Vezi definitia »

RĂRÍ, răresc, vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de același fel) A fi, a se afla, a deveni (mai) rar față de celălalt (în timp sau în spațiu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai puțini la număr. 2. Refl. și tranz. A fi, a deveni sau a face să fie, să devină mai puțin des sau mai puțin compact. 3. Tranz. A încetini ritmul unor acțiuni. ◊ Expr. A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol. A (o) mai rări de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. – Din rar. Vezi definitia »

pafnóduri s.n. pl. (reg.) un fel de prăjitură de casă făcută din aluat. Vezi definitia »