Definita cuvantului corector
CORÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face corectura la o carte, la o publicație etc. // s.n. Aparat automat destinat să modifice într-un sens definit modul de funcționare al unui sistem tehnic. [Cf. fr. correcteur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu corector
INSTIGATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. Cel care instigă; ațâțător. [Cf. fr. instigateur]. Vezi definitia »
GUVERNÓR s.m. (Rar) Persoană însărcinată în trecut cu educarea și cu supravegherea unui tânăr nobil sau a unui fiu de domnitor. [< fr. gouverneur]. Vezi definitia »
STRUGUȘÓR, strugușori, s. m. (Reg.) Strugurel (1). – Din strug[ure] + suf. -(u)șor. Vezi definitia »
DĂNUITÓR, -OÁRE, dănuitori, -oare, s. m. și f. (Înv.) Donator. – Din dănui + suf. -(i)tor. Vezi definitia »
POTOPITÓR, -OÁRE, potopitori, -oare, adj. (Pop.) Care potopește, inundă, distruge, năpădește din toate părțile. – Potopi + suf. -tor. Vezi definitia »