Definita cuvantului corigență
CORIGÉNȚĂ s.f. Situația în care se găsește un elev corigent; examen dat de un corigent pentru a putea promova. [Var. corijență s.f. / < corigent].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu corigență
DRUGĂ, drugi, s. f. Făcăleț (în Crișana). Vezi definitia »
TẤMPĂNĂ s. f. v. tâmpină. Vezi definitia »
GREVĂ s. f. FormĂ? organizatĂ? de luptĂ? a salariaților din încetarea colectivĂ? a activitĂ?ții, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicĂ?ri. o ~ generalĂ? = grevĂ? care cuprinde toate unitĂ?țile dintrâ??o ramurĂ? industrialĂ?, dintrâ??un oraș, dintrâ??o țarĂ? etc.; ~ japonezĂ? = grevĂ? a salariaților care se face publicĂ? prin arborarea unei brasarde la brațul fiecĂ?rui salariat, fĂ?rĂ? a recurge la încetarea lucrului; -a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic. -Din fr. GrĂ?ve Vezi definitia »
OFIURÍDĂ, ofiuride, s. f. (La pl.) Clasă de echinoderme asemănătoare cu stelele de mare, cu cinci brațe, însă mai lungi, foarte mobile, bine delimitate de discul central (Ophiuroidea); (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pr.: -fi-u-.Var.: ofiuríd s. m.] – Din fr. ophiurides. Vezi definitia »
pendádă s.f. (înv.; în loc. vb.) a sui la pendadă = a boieri, a înnobila. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z