pîslă (-le), s. f. – Fetru. În loc de *pîstlă, din sl. plŭstĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 247; Conev 60), cf. sb., cr. pust, ceh. plst, rus. polstĭ. – Der. pîslar, s. m. (muncitor care face pîslă); pîslit, adj. (de fetru; plușat); pîslos, adj. (moale; des; încîlcit); împîsli, vb. (a încîlci). Vezi definitia »

BUSCULÁDĂ, busculade, s. f. Înghesuială, învălmășeală. – Din fr. bousculade. Vezi definitia »

CLAPÉTĂ s. f. 1. clapă de dimensiuni mici. 2. (bot.) parte articulată care închide anterele și care, prin deschidere la maturitate, eliberează polenul. (< fr. clapet) Vezi definitia »

SUPRASÁRCINĂ s.f. Excesul de sarcină față de sarcina nominală sau normală a unui sistem tehnic. ♦ Sarcină anormală, superioară celei nominale, care periclitează sistemul tehnic unde se stabilește. [< supra- + sarcină, după fr. surcharge]. Vezi definitia »

orîndă (-de), s. f. – 1. Soartă, ursită, destin. – 2. Ordin, stil, mod. – Var. orînd. Sl. urędu „ordin” (Cihac, II, 313; Conev 88); cf. rînd și slov. ured(a). – Der. orîndui, vb. (a ordona, a regla, a dispune), din sl. uręditi, cf. rîndui; orînduială, s. f. (ordin, dispoziție); orînduitor, adj. (organizator). Vezi definitia »