Soroc popular superstițios de la șezători, format dintr-un smoc de cânepă cu mai multe șuvițe dispuse circular(radial) din centrul smocului așezat de regulă pe un scaun. Fiecare șuviță era boteză cu un nume de fată sau de fecior și care se aprindea la smoc, cu o puzderie de cânepă, de la lampă sau vatră focului, apoi cât de repede ardeau șuvițele botezate așa se credea că se căsătoresc tinerii între ei. Are origini populare în satele de pe valea superioră a Mureșului și Bistra Mureșului, pe vremurile când se torcea cânepa. Vezi definitia »

NĂTÂNTÓC, -OÁCĂ, nătântoci, -oace, adj., s. m. și f. (Înv. și reg.) Nătâng (1). – Et. nec. Cf. nătâng. Vezi definitia »

Loc strategic/tactic pentru caini, in special in incinta unui oras; deal verde. De unde acestia au o vedere clara si nesilita a locurilor dimprejur. In general masculul Alpha va sta pe locul cel mai de sus al cândului. Ex: Am fost atacat de o ceata de caini in timp ce treceam un când. O haita de caini au securizat un cand. Vezi definitia »

chilștóc s.n. (reg.) aparat de răcit la alambic. Vezi definitia »

MANIÓC s.m. Arbust tropical cu rădăcina în formă de tubercul, din care se extrage o făină hrănitoare; (p. ext.) făină extrasă din această plantă. [Pron. -ni-oc. / < fr. manioc, cf. sp., port. manioca]. Vezi definitia »