ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, s. f. 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ◊ Loc. adv. Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ Loc. vb. A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. (Înv.) Hotărâre, dispoziție, ordin; (concr.) act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. [Pr.: -du-ia-] – Orândui + suf. -eală. Vezi definitia »

SARCOMATÓZĂ s.f. (Med.) Apariția mai multor sarcomuri într-un organism. [< fr. sarcomatose]. Vezi definitia »

IZOBÁZĂ s. f. linie care unește punctele în care un strat geologic apare la aceeași altitudine. (< fr. isobase) Vezi definitia »

MÓRGĂ¹ s.f. Clădire în care se depun cadavrele găsite și neidentificate. ♦ Cameră într-un spital unde se depun cadavrele bolnavilor; prosectură. [< fr. morgue]. Vezi definitia »

MICOPLASMÓZĂ s. f. boală infecțioasă provocată de micoplasme. (< fr. mycoplasmose) Vezi definitia »