LOGARÍTMIC, -Ă, logaritmici, -ce, adj. Care se referă la logaritmi; care cuprinde logaritmi, care se face cu ajutorul logaritmilor. ◊ Ecuație logaritmică = ecuație în care intră logaritmul necunoscut. – Din fr. logarithmique. Vezi definitia »

ALEATÓRIC, -Ă, aleatorici, -ce, adj. (Livr.; despre fenomene) Care se produce întâmplător, care este legat de hazard; stocastic. ♦ (Muz.) Care se bazează pe improvizație; care lasă execuția la inspirația interpretului [Pr.: -le-a-] – Aleator[iu] + suf. -ic. Vezi definitia »

PEISAGÍSTIC, -Ă, peisagistici, -ce, adj. 1. Care aparține peisajului (1), privitor la peisaj, de peisaj. ♦ (Substantivat, f.) Peisaj (1). 2. (Despre pictură, opere literare sau muzicale) Care își propune cu precădere descrierea unor priveliști din natură. ♦ (Substantivat, f.) Ramură a picturii care cuprinde peisajul (2). [Pr.: pe-i-] – Peisagiu + suf. -istic. Vezi definitia »

ASEMÁNTIC, -Ă adj. (despre unități lingvistice) lipsit de sens. (< fr. asémantique) Vezi definitia »

UNISILÁBIC, -Ă adj. (Rar) Monosilabic. [< it. unisillabico]. Vezi definitia »