CIUDÍ, ciudesc, vb. IV. Refl. 1. (Reg.) A fi cuprins de ciudă; a se înciuda. 2. (Înv.) A se mira, a se minuna 3. (Înv.) A se frământa (sufletește), a se zbuciuma; a fi neliniștit. – Din sl. çuditi sen. Vezi definitia »

corcodí, corcodésc, vb. IV (reg.) a (se) găti. Vezi definitia »

prămândí, prămândésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a se afla, a trăi, a viețui undeva; a sta, a locui; a petrece. 2. a dura, a dăinui. 3. a amâna, a întârzia. 4. a neglija, a omite. 5. a disimula, a ascunde, a tăinui. 6. (despre animalele de tracțiune) a cruța, a nu pune la muncă. 7. (în forma: premândi) a trimite, a revărsa. Vezi definitia »

DOBÂNDÍ, dobândesc, vb. IV. Tranz. 1. A obține ceva prin muncă, eforturi, perseverență; a câștiga, a realiza; a face rost de ceva, a găsi, a procura ceva. ♦ A primi, a căpăta. ◊ Expr. A dobândi un copil = a i se naște cuiva un copil. 2. (Înv.) A cuceri un oraș, o cetate etc. – Din sl. dobyti (dobondon). Vezi definitia »

DEZGRĂDÍ, dezgrădesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A scoate gardul care împrejmuia un loc, a lăsa (un loc) fără îngrăditură. – Dez- + [în]grădi. Vezi definitia »