tăvăní, tăvănésc, vb. IV (reg.) a face tavanul unei încăperi. Vezi definitia »

CISTERCIÉNI I. s. m. pl. ordin de călugări benedictini din Franța, din sec. XI, care au jucat un rol deosebit în colportarea formelor arhitectonice ale goticului timpuriu, suprimând la biserici turnurile, portalurile, sculpturile și vitraliile pictate. II. adj. care aparține ordinului cistercienilor (I). (< fr. cisterciens) Vezi definitia »

ZGÂLȚINÍ, zgấlțin, vb. IV. (Var.) A (se) zgâlțâi. (cf. zgâlțâi) Vezi definitia »

SALIÉNI s.m. pl. (Ant.) Colegiu de 12 preoți ai cultului zeului Marte, păstrători ai scuturilor sacre și conducători ai dansurilor războinice la sărbătoarea acestuia; salii. (din fr. saliens, lat. salii) Vezi definitia »

ALEGANI (ALLEGHANY sau ALLEGHENY) [æləgheini], culme muntoasă în V M-ților Apalași (S.U.A.), orientată NE-SV, cu alt. între 600 m (N) și 1.148 m (S). Relief adînc fragmentat în calcare palezoice. Păduri de foioase. Turism. Importante zăcăminte de cărbune. Vezi definitia »