corlátă (-te), s. f. – 1. Balustradă, parapet. – 2. Policioară în jurul cuptorului, prichici. – 4. Iesle. – 5. Poliță, dulap. – 6. Ogradă, ocol, îngrăditură. Mag. korlát „ocol, îngrăditură” (Cihac, II, 493). Întrucît -t indică uneori acuz., s-a reconstituit o formă *korlá de unde corlă, s. f. (Trans. și Mold., ogradă, îngrăditură), cuvînt pe care Lahovary 316, îl consideră anterior fazei indoeurop. După Scriban, ar fi cuvînt gepidic, înrudit, cu germ. Quer-latte, și mag. ar proveni din rom. Vezi definitia »

CHEILÍTĂ s. f. inflamație a buzelor. (< fr. chéilite) Vezi definitia »

CÚRSĂ s. f. 1. drum, distanță de străbătut. ◊ traseu parcurs de un curier (I), de un vehicul pe același itinerar, după un orar stabilit. ◊ vehicul care parcurge un astfel de traseu. 2. unghi format de direcția în care se mișcă o navă comercială cu direcția nordului. 3. (fam.) alergătură, umblet. 4. (pl.) alergări de cai. ◊ (fig.) întrecere, competiție. 5. întrecere sportivă în care mai mulți concurenți parcurg repede o anumită distanță. ◊ (alp.) orice ascensiune în munți. 6. mișcare, deplasare rapidă a unui obiect în spațiu. ◊ lungime a drumului parcurs de un piston în cilindru între cele două puncte moarte. (< fr. course, /2/ engl. course) Vezi definitia »

LINIATÚRĂ, liniaturi, s. f. Ansamblul liniilor orizontale sau verticale imprimate pe o foaie, un caiet, un registru etc. [Pr.:-ni-a-] – Din germ. Lineatur. Vezi definitia »

NÍȘĂ s. f. 1. intrând amenajat într-un perete, unde se poate așeza o mobilă, adăposti ceva etc. 2. formă de relief cu aspect de firidă, creată prin eroziune la baza unei faleze, în jurul unei izvor, în malul concav al unui meandru etc. 3. dulap cu pereți de sticlă legat de un coș de evacuare în laboratoare împotriva gazelor nocive. 4. (anat.) mic spațiu în formă de intrând. 5. imagine radiologică a unui cancer gastric. 6. (biol.) regiune în care un organism, o populație, o specie găsesc cele mai bune condiții pentru a supraviețui și a se reproduce. (< fr. niche) Vezi definitia »