Definita cuvantului coclet
coclét, cocléți și cocléte, s.n. și m. (reg.) 1. ochi de iță la războiul de țesut. 2. fir apucat greșit prin ițe; coclete. 3. ochi la împletitura unui ciorap. 4. ivăr, mânerul de la încuietoarea ușii; coclanță. 5. (fig.) motiv de ceartă, pricină, chichiță.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu coclet
TACHÉT s.m. 1. (Mar.) Suport montat pe o navă, de care se leagă, în general, parâmele simple. 2. Cilindru metalic scurt din mecanismul de distribuție cu supape al unei mașini, care are rolul de a împiedica uzura tijei supapei. ♦ Piesă folosită la îmbinarea a două piese, care are rolul de a mări suprafața de transmitere a forțelor. 3. (Mine) Opritor pe care se așază colivia în stație la rampă și care se îndepărtează în timpul mersului coliviei. [< fr. taquet]. Vezi definitia »
socét s.n. (reg.) loc acoperit cu soci. Vezi definitia »
femeiét s.n. (înv.) grup de femei; totalitatea femeilor. Vezi definitia »
PĂSĂRÉT s. n. Păsărime. – Pasăre + suf. -et. Vezi definitia »
OSÉT, -Ă, oséți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Osetiei (în partea centrală a Caucazului) sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Osetiei sau oseților (1), privitor la Osetia sau la oseți, originar din Osetia. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de oseți (1). (cf. rus. osetin < Osetiĭa = Osetia < gruz. Oseti < osi = oset) [și MW] Vezi definitia »