Definita cuvantului ferment
FERMÉNT, fermenți, s. m. (Biol.) Substanță proteică produsă de celule vii sau de microorganisme, care dirijează prin cataliză reacțiile de sinteză și de degradare din organismele animalelor, plantelor și microorganismelor, având un rol fundamental în reglarea proceselor metabolice; enzimă. – Din fr. ferment, lat. fermentum.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ferment
CORPOLÉNT, -Ă, corpolenți, -e, adj. (Despre oameni) Care are corpul mare și gras; voinic, trupeș. – Din fr. corpulent, lat. corpulentus. Vezi definitia »
MUMIFIÁNT, -Ă, mumifianti, -te, adj. Care mumifică. [Pr.: -fi-ant] – Mumifia + suf. -ant. Vezi definitia »
CONT, conturi, s. n. 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți (debit și credit), care exprimă valoric, în ordine cronologică și sistematică, existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată. ◊ Evidența acestor operații. 2. (În expr.) A trece la (sau în) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă. A cere (cuiva) cont = a da (cuiva) lămuriri asupra faptelor sau intențiilor sale; a se justifica. A ține cont (de ceva) = a avea în vedere, a lua în considerare. Pe cont propriu = pe propria răspundere, în mod independent. În contul (cuiva sau a ceva) = pentru (cineva sau ceva), pe seama (cuiva sau a ceva). – Din fr. compte, it. conto. Cf. germ. Konto. Vezi definitia »
COREFERÉNT, -Ă s. m. f. cel care ține un coreferat. (< germ. Korreferent) Vezi definitia »
SCADÉNT, -Ă adj. 1. (despre datorii, obligații) ajuns la scadență, care expiră, care trebuie plătit. 2. (despre plante cu tulpina scurtă) care se agață de alte plante sau obiecte cu ajutorul cârceilor. (< it. scadente) Vezi definitia »