văcăreásă s. f., g.-d. art. văcărései; pl. văcărése Vezi definitia »

GÚRNĂ s. f. parte curbată a carenei unei nave, care leagă fundul cu pereții verticali. (< engl. gurney) Vezi definitia »

IMPORTÁNȚĂ s. f. ceea ce face ca un lucru să prezinte mare interes, valoare, însemnătate. ♦ a-și da ~ = a se îngâmfa, a-și da aere de superioritate; plin de ~ = încrezut. (< fr. importance) Vezi definitia »

SINGENÉZĂ s.f. (Geol.) Stadiu în evoluția rocilor sedimentare corespunzând timpului de formare a sedimentelor. [< fr. syngenèse, cf. gr. syn – cu, genesis – naștere]. Vezi definitia »

HIDROXILAMÍNĂ s.f. Compus chimic obținut prin reducerea electrolitică a nitraților. [< fr. hydroxylamine]. Vezi definitia »