HRIB, hribi, s. m. Ciupercă comestibilă, cu pălăria de culoare brună-gălbuie și cu piciorul alb, gros; mânătarcă (Boletus edulis). – Din ucr. hryb. Vezi definitia »

chiatíb (-bi), s. m. – Secretar, copist. – Var. cheatib, chiatip. Tc. kiatib (Șeineanu, III, 38). Sec. XIX, înv. Vezi definitia »

JIB, -Ă, jibi, -e, adj. (Reg.) Bine dezvoltat, zdravăn. ♦ (Adverbial) Mult, foarte mult. – Comp. magh. zsib. Vezi definitia »

cârțíb, cârțíburi, s.n. (reg.) cep. Vezi definitia »

jib (jíbă), adj. – (Trans. de Nord) Puternic, voinic, robust. Origine necunoscută. După DAR, din mag. zsib „actor comic”; după Drăganu, Dacor., IX, 209, din rut., rus. živ „viu”. Ambele soluții par improbabile și dificile din punct de vedere fonetic. Ar putea fi mai curînd o alterare, deși dificil de explicat, a lui jid, cu sensul de „gigant”. Vezi definitia »