lóstriță (lóstrițe), s. f. – Pește (Salmo hucho). – Var. lostiță, lostoță, lostică, lǫstuță, lostov. Sl. lososĭ (Cihac, II, 176; Tiktin); cf. pol. łosos, sb., rus. losos. Der. nu este clară. Vezi definitia »

OXIBIÓZĂ s.f. Prezența oxigenului într-un proces biochimic aerob. [Pron. -bi-o-. / < germ. Oxybiose]. Vezi definitia »

știólniță s.f. (reg.) 1. bulboană. 2. (deprec.) femeie desfrânată. Vezi definitia »

vioáră (-re), s. f. – Violetă (Viola odorata). – Mr., megl. vioară. Lat. vĭǒla (Pușcariu 1902; REW 9149), cf. it., prov., cat., sp., port. viola, fr. viole. – Der. viorea, s. f. (toporaș, Viola hiria); vioriu, adj. (violet); viorint, adj. (violet), în Trans., format ca florint de la flor. Este dubletul lui violetă, s. f., din fr. violette, cf. ngr. βιολέτα. Vezi definitia »

APARTENÉNȚĂ s.f. Faptul de a aparține cuiva sau de ceva. [Cf. fr. appartenance, it. appartenenza]. Vezi definitia »