Definita cuvantului covalență
COVALÉNȚĂ s.f. Legătură chimică dintre mai mulți atomi, care se realizează prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanți. [Cf. germ. Kovalenz, fr. covalence].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu covalență
ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentală prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica. Vezi definitia »
GÚMĂ s. f. 1. substanță vâscoasă secretată de unele plante sau obținută sintetic, care se întărește în contact cu aerul. 2. bucățică de cauciuc pentru șters urmele de creion sau de cerneală lăsate pe hârtie; radieră. ♦ ~ de mestecat = bomboană din gumă (1), cu o glazură dulce, care se mestecă în gură. (după fr. gomme, it. gomma, lat. gummi) Vezi definitia »
GLISÁDĂ s.f. 1. Zbor alunecat al avionului în linie dreaptă, în lungul aripii înclinate. 2. (Coregr.) Pas făcut pentru a merge într-o parte. [< fr. glissade]. Vezi definitia »
LAOLÁLTĂ adv. Împreună, la un loc. – La1 + o + alta. Vezi definitia »
iásmă (iásme), s. f. – Spectru, fantasmă, strigoi. – Var. iazmă. Origine incertă. Este posibil să fie vorba de o simplă reducere de la aghiasmă „apă sfințită”, cf. forma aiasmă, întrucît aceasta este maniera tipică de a alunga aparițiile fantastice; ar fi, în acest caz, o formulă eufemistică, așa cum este cruce’n casă sau bată-l crucea „diavolul”. Celelalte explicații nu sînt suficiente: din sl. jazva „plagă”, cf. rus. jazva „flagel” (Cihac, II, 146; Scriban); din sl. jazka (Conev 106); din sb. jêzna „îngrozitoare” (Skok, ZRPh., 1923, 193 și Skok 60); din v. germ. ethma „spirit” (Diculescu, Dacor., IV, 1552); din sl. jasna „luminoasă” (DAR). Vezi definitia »