borcút (borcúturi), s. n. – Apă minerală. Mag. borkut, de unde și rut. borkut (Cihac, II, 484; DAR). Se folosește în Mold., Bucov. și Trans. de Nord. Cf. borviz. Vezi definitia »

GHERMESÚT, ghermesuturi, s. n. (Înv.) Numele unei țesături fine de mătase. [Var.: ghermeșít s. n.] – Din tc. germsud. Vezi definitia »

CONTRASALÚT s. n. răspuns la un salut. (< it. contrassaluto) Vezi definitia »

TRIBÚT s.n. 1. Birul pe care era obligat să-l plătească un popor învins unei puteri cuceritoare. 2. Obligație, datorie, ceea ce se cuvine cuiva; contribuție în general. ♦ A-și da (sau a-și aduce) tributul = a contribui la ceva. [< fr. tribut, lat. tributum]. Vezi definitia »

REVOLÚT, -Ă, revoluți, -te, adj. 1. Care și-a încheiat cursul; terminat, împlinit, îndeplinit. 2. (Bot.; despre unele părți ale plantelor) Răsfrânt, întors în afară, în jos. – Din fr. révolu, lat. revolutus. Cf. it. rivoluto. Vezi definitia »