VERIGÉL, verigele, s. m. Plantă parazită lipsită de clorofilă, cu frunzele reduse la solzi mici și cu fiori galbene-roșietice dispuse în ciorchini (Orobanche caryophyllacea). – Verigă + suf. -el. Vezi definitia »

LOGOFEȚÉL, logofeței, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui logofăt; grămătic, copist. – Logofăt + suf. -el. Vezi definitia »

SFERDECÉL, sferdecei, s. m. (Reg.) Fiecare dintre cei doi drugi de dedesubt de la scaunul căruței. – Et. nec. Vezi definitia »

CUPRONÍCHEL s.n. Aliaj de cupru și nichel. [Cf. germ. Kupronickel, fr. cupronickel]. Vezi definitia »

COJOCÉL, cojocele, s. n. Diminutiv al lui cojoc; cojoc (1) scurt, fără mâneci; pieptar, bundiță. – Cojoc + suf. -el. Vezi definitia »