DESISTÁ, desistez, vb. I. Tranz. (Jur.) A renunța la o acțiune sau la un drept care urma să fie valorificat pe cale de acțiune. – Din fr. désister. Vezi definitia »

PRECONTÁ, precontez, vb. I. Intranz. (Rar) A conta (de mai mult timp) pe ceva sau pe cineva; a avea în perspectivă. – Din pre²- + conta. Vezi definitia »

ciumătá vb. I (reg., înv.) a îndupleca, a se îndupleca, a se încumeta. Vezi definitia »

ACLIMATÁ vb. tr., refl. a (se) aclimatiza. (< fr. acclimater) Vezi definitia »

ACREDITÁ vb. I. tr. 1. A da puteri unui reprezentant pe lângă un guvern străin; a împuternici. 2. A face demn de crezare. 3. A deschide un credit; a credita. [< fr. accréditer, cf. it. accreditare, germ. akkreditieren]. Vezi definitia »