TENIFÚG, -Ă adj., s.n. (Medicament) vermifug față de tenie. [< fr. ténifuge]. Vezi definitia »

FEBRIFÚG, -Ă adj., s.n. (Medicament) care scade, oprește sau previne febra; antipiretic. [< fr. fébrifuge, cf. lat. febris – febră, fugare – a pune pe fugă]. Vezi definitia »

cordiúg, s. m. – Aftă. – Var. cord(i)uc, curduc. Rut. kordjuk (DAR). În Mold. Vezi definitia »

JUG, juguri, s. n. 1. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. sau, în unele țări, se fixează de coarnele lor. ◊ Expr. A trage la jug = a) a trage carul, căruța, plugul etc.; b) fig. (despre oameni) a munci din greu, peste puteri. ♦ Muncă grea, neplăcută; robie, tiranie. 2. Jujeu. ♦ Colac de lemn îmbrăcat în piele care se pune uneori la gâtul cailor și prin care se trec hamurile. 3. Piesă în formă de cadru sau de inel, care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte. ♦ Grindă sau riglă de lemn folosită la construcția acoperișurilor. 4. Parte componentă a circuitului magnetic al unui aparat sau al unei mașini electrice, care nu are înfășurări electrice. – Lat. jugum. Vezi definitia »

CRUG, cruguri, s. n. (Înv.) 1. Orbită a lunii sau a unei planete. ◊ Crugul cerului (sau ceresc) = bolta cerească. 2. Ciclu solar (sau lunar). – Din rus., scr. krug. Vezi definitia »